EthnoSal - Importanta si relevanta continutului stiintific

Sarea si societatea umana

Studiile multidisciplinare referitoare la sare (sub stare solida sau lichida) au subliniat rolul coplesitor al acesteia in alimentatie, sanatatea umana si animala, conservarea alimentelor pentru anotimpurile neproductive (inainte de aparitia erei frigiderelor), stabilitatea si dezvoltarea habitatului uman, ceea ce a condus in zonele de interior ale Europei la tendinta de a controla, inclusiv militar, aceasta resursa naturala de neinlocuit pentru viata umana (cf. Alexianu M., Dumitroaia Gh., Monah D., Exploatarea surselor de apa sarata in Moldova: o abordare etnoarheologica, Thraco-Dacica, 13, 1992, p.159-167).

Exploatarea sarii

Zona precarpatica din estul Romaniei, caracterizata printr-o puternica densitate a surselor de apa sarata (SAS) (peste 130 cunoscute pina in prezent), cunoaste cele mai vechi urme de exploatare a sarii pe plan european, incepand cu cultura Starcevo-Cris (Weller O., Dumitroaia Gh., The Earliest Salt Production in the World: an Early Neolithic Exploitation in Poiana Slatinei-Lunca, Romania, in Antiquity, vol. 79 (306) dec. 2005. (www.antiquity.ac.uk/ProjGall/weller/index.html).

La acest aspect deosebit de important pentru intreaga preistorie europeana, trebuie adaugat faptul ca ceea ce particularizeaza si distinge net zona precarpatica a Moldovei de alte zone din Europa si, poate, din intreaga lume unde au fost atestate practici diacronice de exploatare a surselor de apa sarata este continuarea la un nivel de intensitate greu de imaginat in prezent a acestor practici, in absenta oricarei mecanizari, organizari economice si reglementari juridice, deci, in situatii specifice sub anumite aspecte societatilor preindustriale. Aceasta situatie unica in Europa constituie cadrul optim pentru desfasurarea unor cercetari etnoarheologice complexe chiar in limitele Uniunii Europene.

Stadiul actual al cercetarilor

Actualmente, pentru intelegerea fenomenelor arheologice legate de SAS, se face apel la analogii etnografice din spatii indepartate si care nu se refera la SAS, ceea ce diminueaza drastic gradul de adecvare si credibilitatea analogiei etnografice. De exemplu, in Mexic se cunosc procedee de lixivizare a pamanturilor saraturoase (cf. Parsons J., The Last Saltmakers of Nexquipayac, Mexico: An Archaeological Ethnography D A T A), in Africa procedee de obtinere a sarii ignigene din lacuri sarate (cf. Gouletquer P., Kleinmann D., Les salines du Manga et leur interet dans l'etude des salines protohistoriques en Europe, in Comptes rendus du Congres National des societes savantes, Besancon, 1974, Paris, 21-30; Gouletquer P., Kleinmann D., 1984, Les salines du Manga, in Techniques et Culture, Paris, 3, p. 1-42); in Indonezia, Noua Guinee, procedee de recristalizare a AS provenite de la SAS, insa fara utilizarea recipientelor ceramice (Weller O., Petrequin P., Petrequin A. M., Couturand A., 1996, Du sel pour les echanges sociaux. L'exploitation des sources salees en Irian Jaya (Indonesie, Nouvelle Guinee), in Journal de la Societe des Oceanistes, 102, Paris, p. 3-30; Weller O., Petrequin P., Gauthier E., Dufraisse A., 2001, Salt Springs without Pottery during Prehistory. From New Guinea to the French Jura, in Petrequin P., Beyres S. (eds.), Ethnoarchaology ans its Transfers, V Meeting of the European Association of Archaeologists, Bournemonth, Sept. 1999, Oxford, BAR, Intern. Series, 983, p. 37-65), in Bolivia exploatarea apei din lacuri sarate (Leqoc Patrice, Uyuni prehispanique. Archeologie de la Cordilla Intersalar, Oxford, BAR, Intern. Series 798 1999.) etc.

Studiul nostru din 1992 a atras atentia dr. O. Weller (CNRS Besancon, Franta) care a obtinut o serie de finantari succesive din 2003 in vederea desfasurarii de cercetari etnoarheologice in zona SAS a carei importanta a fost sesizata de noi. Cercetarile au fost efectuate in comun de echipa romano-franceza, dar finantarile au fost destinate exclusiv partii franceze. Demersul echipei romano-franceze de pana acum, care a respectat cu scrupulozitate exigentele specifice etnoarheologiei, a subliniat potentialul cognitiv enorm al acestei zone pe plan mondial. Ideea de a compara o situatie din neolitic (dar si din alte epoci), in pofida succesiunii unor culturi arheologice diferite din jurul SAS, cu situatia actuala isi gaseste un fundament solid in constatarea ca practicile traditionale de aprovizionare cu AS si intensitatea lor, retelele de distributie si utilizarile AS provenite de la SAS sunt practic identice in esenta lor,dupa cum rezulta din documentele medievale si moderne ce acopera o perioada de o jumatate de mileniu.

Noutatea metodologica consta, prin urmare, in fundamentarea aplicarii unor modele actuale la situatii arheologice preistorice, plecand de la constatarea continuitatii din ultima jumatate de mileniu a tiparelor economice si a contextelor sociale generate de existenta SAS, in pofida schimbarilor marcate survenite in organizarea sociala,politica, administrative a comunitatilor din spatial precarpatic al Moldovei, inclusiv aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Un impediment esential in demararea cercetarilor etnoarheologice l-a constituit absenta studiilor etnografice asupra fenomenului exploatarii AS provenite de la SAS. Stiut fiind faptul ca etnografii nu se preocupa de aceleasi probleme ca arheologii, astfel incat cele mai multe situatii interesand arheologia nu sunt inregistrate,s-a realizat, prin colaborarea cu dr.O.Weller si dr. L. Nuninger de la Laboratorul de Crono-Ecologie CNRS Besancon (Franta), un chestionar etnografic axat pe problematica exploatarii SAS din perspective arheologica.Testarea cu deosebit succes a acestui util instrument de lucru original pe 2/3 din teritoriul judetului Neamt timp de trei campanii (2004, 2005, 2006) a furnizat o baza complexa de date care a permis deja primele modelizari.

Rezultatele analizei spatiale realizate in 2007 furnizeaza argumente solide pentru (in)validarea unor ipoteze de lucru formulate in legatura cu rolul SAS in preistorie, indeosebi in cadrul complexului Cucuteni-Tripolie. Avand in vedere ca teritoriul judetului Neamt nu reprezinta decat aproximativ un sfert din zona precarpatica bogata in SAS si ca fiecare campanie a oferit aspecte inedite, adesea cu totul neasteptate, referitoare la exploatarea, utilizarile, retelele de distributie, contextele sociale legate de SAS, se impune extinderea cadrului cercetarii etnoarheologice la dimensiunile intregului spatiu precarpatic al Moldovei. Prin aceasta se ofera premizele fundamentarii depline a unor modele interpretative imposibil de realizat altundeva in Europa. Este evident ca modelizarea fundamentata pe o baza atat de consistenta de date maximizeaza credibilitatea utilizarii analogiei etnografice in intelegerea diverselor contexte din timpul arheologic. Astfel, diversele modele furnizate prin punerea in opera a acestui proiect vor fi, neindoielnic, utilizate ca fiind de referinta pentru zonele cu evidente de exploatare in timpul arheologic a SAS din intreaga lume, dar nu si in timpul etnografic.

Insemnatatea culturala a proiectului

Derularea acestui proiect prezinta insa si o insemnatate culturala deosebita prin salvarea patrimoniului invizibil relativ la universul AS. Dincolo de valoarea strict stiintifica a temei de cercetare, se cuvin semnalate implicatii privind sanatatea publica din zonele investigate (depistarea elementelor nocive in AS provenite de la SAS), sustenabilitatea economiei rurale prin aceasta economie paralela necuantificata, medicina (haloterapie traditionala), turism arheologic si etnografic.